Dicționar de nume: CREŢU


Numele Creţu provine de la adjectivul creţ, creaţă, care are în limba noastră mai multe sensuri, dar sensul principal se referă la păr, blană, lână.

De obicei se spune păr creţ, adică buclat, cârlionţat. Numele Creţu a fost atribuit persoanei care avea părul creţ, acesta fiindu-i semnul distinctiv. Conform atestărilor documentare, Creţul a fost prenume, păstrat probabil din perioada precreştină, şi a circulat în paralel cu prenumele creştine (de botez) până la jumătatea sec. al XVII-lea. De ex.: Creţul (Creţu), tatăl Siminei şi bunicul lui Benea, Sima ş.a. din Creţeşti, la 1466-1528; Creţul, fiul Drăguţei, la 1603; Creţul, fiul Ilenei şi tatăl lui Văsian vistiernicel din Buecani, la 1610; Toader şi fratele său Creţul, feciorii Savvii din Ialoveni, la 1643. Tot din sec. al XV-lea Creţul apare şi ca determinativ pe lângă un prenume, acest determinativ fie că este un patronim, adică prenumele tatălui persoanei respective, fiindcă Creţul circula ca prenume, fie că este un semn distinctiv al persoanei (cu părul creţ). În documentele moldoveneşti sunt atestaţi: Dragotă Creţul, la 1605; Ion Creţul, la 1615; Andriica Creţul, la 1625. De asemenea este atestat şi patronimul cu sufixe patronimice -anu şi -escu: Vlaşin Creţescul, boier, fiul lui Stan Creţul, la 1443; Hodco Creţeanul, scris şi Creţovici, Creţevici, boier, în sfatul domnesc, la 1436. Creţovici şi Creţevici sunt echivalentele slave ale numelui Creţeanul, fiindcă diecii, pisarii, care scriau actele slavo-române deseori slavizau numele băştinaşilor, traducându-le (de ex., Lungul – Dolghii) sau ataşându-le sufixe slave (de ex.: Limbădulce – Limbădulcevici). De la numele soţului Creţul s-a format şi numele soţiei, aşa-numit andronimul Creţoae, atestat la 1617: Anisia Creţoai; Creţoaia mama lui Petriman, la 1591.
Între anii 1599 şi 1617, în documentele moldoveneşti sunt atestate multe persoane cu numele Creţul, care au avut funcţie de pârcălab, pitar, vătav, staroste.

În Recensământul Moldovei de la 1774, în ţin. Orhei-Lăpuşna, sunt atestaţi: Leonti Creţul în satul Păhărniceni, Maftei Creţul în Vălcineţ, Pintilii a Creţului în Corjova, iar în Târgul Orhei este atestat un Sandul Creţanu. Într-un document basarabean de la 1819 se spune despre un Toader Creţul, care schimbă părţi de moşie din Isacova pe altele din Curleni.

Azi, în Republica Moldova, circulă numele Creţu purtat de 7959 de persoane. Cu forma veche Creţul sunt înscrise 117 persoane şi cu numele Creţanu – o singură persoană.

sursa: www.timpul.md

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s