Cernăuți – parte din sufletul meu


Centrul Bucovinean de Artă pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Româneşti  şi Liga Tineretului Român „Junimea” din regiunea Cernăuţi au organizat în perioada 22-24 noiembrie 2013 în vechea urbe cernăuţeană şi în câteva localităţi din nordul Bucovinei – Zilele Culturii Tradiţionale Româneşti şi Zilele Tineretului European la Cernăuţi. Mai jos voi descrie emoțiile trăite în călătoria mea în nordul Bucovinei.

În a doua jumătate a lunii noiembrie, timp de un week-end m-am aflat în nordul Bucovinei. Am văzut atâtea locuri frumoase, am cunoscut atâția oamneni buni la suflet, deștepți și frumoși încât nici nu știu cu ce să încep. Și totuși voi începe cu începutul.

Vara aceasta am avut ocazia să particip la tabăra de vară „ARC” de la Sulina. În cadrul acestui program destinat comunităților de români din jurul României, am avut ocazia să cunosc mai mulți tineri originari din regiunea Cernăuți. La despărțire am făcut schimb de numere de telefoane și am promis reciproc să ținem legătura și dacă e posibil să ne vizităm.

De curând am primit o invitație din partea a doi români inimoși, Ion Vieru și Vitalie Zâgrea. Din după-amiaza zilei de vineri și până duminică seara am avut posibilitatea să vizitez mai multe locuri frumoase din Cernăuți și nu numai.

Pavajul, clădirile vechi construite în timpul Imperiului Austro-Ungar, dar și cele construite în perioada interbelică (când nordul Bucovinei făcea parte din România), m-au lăsat mut de uimire, cu atât mai mult că eu sunt un iubitor de clădiri vechi, cu stiluri arhitecturale diferite de cele construite în perioada comunistă și în zilele noastre.

poza 1
Strada Domnească

Strada Cobâleanscaia ( str. Domnească – aceasta e denumirea din timpul administrației românești) e una din străzile pe care am avut plăcerea să mă plimb. Priveliștea de care am avut parte m-a făcut să mă teleportez în timp .

Teatrul din Cernăuți. O clădire foarte frumoasă construită până la izbucnirea Primului Război Mondial. Cred că imaginea spune mult mai multe.

Teatrul din Cernăuți
Teatrul din Cernăuți
Universitatea din Cernăuți
Universitatea din Cernăuți

Un alt monument istoric este clădirea Universității Naționale din Cernăuți “I. Fedcovici” construită în a doua jumătate a secolului XIX . O doamnă amabilă ne-a fost ghid. Făcând parte dintr-un grup mai numeros, dumneaiei a vorbit în română, ucraineană și franceză.

În cadrul universității am putut vedea și Sala de Marmură, dedicată exclusiv festivităților. Sală în care la 28 noiembrie 1918 (anul acesta s-au împlinit 95 de ani) s-a votat unirea Bucovinei cu România.

Sala din marmură
Sala din Marmură

În oraș sunt prezente și astăzi urmele românului absolut – Mihai Eminescu. Statuia acestuia este un punct de sprijin spiritual pentru românii din zonă. O stradă din oraș îi poartă numele iar pe clădirea în care se afla gimnaziul unde a studiat, este instalată o placă comemorativă . Nu departe de aceasta, se află clădirea în care a concertat marele compozitor român Ciprian Porumbescu, Palatul Național al Românilor și sediul Societății Culturale Românești “Mihai Eminescu” .

 

 

Statuia lui Mihai Eminescu
Statulia lui Mihai Eminescu
Clădirea în care a studiat Eminescu
Clădirea în care a studiat Mihai Eminescu

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Și dacă tot vorbim de urmele românilor în Cernăuți, pe unele clădiri se mai pot observa inscripții în limba română, de regulă inscripții în piatră, ce datează din perioada interbelică. Mai jos puteți vedea ce a mai rămas dintr-un monument dedicat ostașilor români.

Monument închinat ostașilor căzuți pe câmpul de luptă în Primul Război Mondial
Monument închinat ostașilor români căzuți pe câmpul de luptă

De asemenea am avut ocazia să văd și mănăstirea de la Bănceni (raionul Herța) ridicadă prin stăruința părintelui Mihai Jar dar și a credincioșilor din zonă . Un lăcaș de o frumusețe rară.

Mănăstirea de la Bănceni
Mănăstirea de la Bănceni

În după-amiaza zilei de vineri, 22 noiembrie a avut loc Festivalul-concurs internaţional de folclor românesc „În grădina cu flori multe” ediția a IX-a.

Sâmbătă, în calitate reprezentant al tinerilor basarabeni ce își fac studiile la Galați, am participat  la Masa-rotundă: „Uniunea Europeană: avantaje, perspective, provocări…”.

În seara zilei de sâmbătă am savurat spectacolul muzical: „Vă cântăm cu dor şi drag”, la care au participat Adriana Bucevschi, Ionuţ Urdeş, Călin Brăteanu, fraţii Veaceslav şi Ion Bânzari, Andrei Balan, Eugenia Cimborovici-Teodoreanu, Daiana Ivașu. Căminul cultural din satul Iordăneşti, raionul Hliboca, s-a dovedit a fi neîncăpător pentru iubitorii de frumos din Iordănești și din localitățile învecinate. O dovadă în acest sens poate fi și poza de mai jos.

Românii din Iordănești sunt iubitori de frumos
Sala Căminului cultural din Iordănești, arhiplină

Duminică la Palatul Naţional al Românilor a avut loc acțiunea cu titlul „Întâlniri de suflet cu prietenii radioului şi cu unii dintre cei mai îndrăgiţi interpreţi de folclor românesc” – invitaţi fraţii Veaceslav şi Ion Bînzari, Andrei Balan, Eugenia Cimborovici-Teodoreanu ş.a.

Întâlnire de suflet cu prietenii postului Radio Bucovina
Întâlnire de suflet cu prietenii postului Radio Bucovina

Tot dumincă, a avut loc spectacolul de gală al Festivalului Internaţional de folclor autentic „Să-mi cânţi, Cobzar”.

Festivalului Internaţional de folclor autentic “Să-mi cânţi, Cobzar”
Festivalului Internaţional de folclor autentic “Să-mi cânţi, Cobzar”

Timpul petrecut în nordul Bucovinei m-a făcut să conștientizez faptul că acolo există o comunitate românească numeroasă și activă din punct de vedere cultural. Comunitate ce trebuie sprijinită permanent de către statul român, deoarece aceasta este parte integrantă a poporului român.

Dincolo de frumusețea clădirilor din “mica Vienă”, vizita mea la Cernăuți a reprezentat o sondare a comorilor ce le are tradiția românească. Pentru prima dată am conștientizat importanța cântecului popular. Fiindcă atunci când ascuți o doină românească, fie că e interpretată de un dobrogean, basarabean, ardelean sau bucovinean, constați că neamul tău are rădăcinile bine infipte în acest pământ iar prezența sa nu este una efemeră pe aceste plaiuri.

Anunțuri

4 comentarii

  1. Scuze ca sunt off topic, dar am gasit blogul tau cautand pe google ,,Mihai Cretu” si daca tot am ajuns pe pagina ta, am observat ca vorbesti despre destin si opera. Nu stiu daca ai vre-o legatura cu Mihai Cretu care compune muzica ,, opera” inspirata din culturi din diferite tari. Iti recomand sa asculti Mihai Cretu care detine proiectul Enigma ,, muzica de buna calitate”. Cauta ,,Enigma” pe youtube si ascultare placuta!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s