Pagini din istoria localității Speia


   Speia este așezată pe două muchii de povârniș de pe malul drept al râului Nistru, acolo unde apele lui, parcă nedorind să plece mai departe fac două cotituri care rar se întâlnesc pe tot cursul râului.

   Aflându-se în partea estică, a raioanelor centrale ale republicii, satul se află la o distanță de 18 km de orășelul Anenii Noi, 30 km de Tighina și 54 km de Chișinău.

   Mândria satului este biserica construită în anii 1909-1911, parțial distrusă în timpul celui de-al doilea război mondial și restaurată în anul 1981, ca muzeu. La 3 septembrie 1990 este redeschisă și sfințită de Prea Fericitul Alexei al II-lea, Patriarh al Moscovei și întregii Rusii.

   Despre trecutul satului există o serie de mărturii concludente . În carte lui E. Giurgea “Dicționar statistic al Basarabiei”(Chișinău, 1922, pag. 576), se menționează că prima atestare documentară a satului este făcută în anul 1619 având ca proprietar pe un oarecare Ciobanu.

   În documentele mai vechi se arată că satul Speia e un punct important pentru “paza marginii” de la răsărit, în deosebi după 1538, când turcii devin stăpâni la Tighina. De la Gura Bâcului, unde se varsă în Nistru și până la Dubăsarii Vechi, altă căpitănie nu era.

   Mai trebuie menționat faptul că apariția localitățiii a fost marcată de unirea satului Speia cu satul Chivărul. De asemenea o parte din moșia satului se numea Viișoara. Pe harta lui Dimitrie Cantemir din lucrarea sa “Descrierea Moldovei” apărută în 1716, satele Chivărul și Speia sunt puse la un loc.

   În anul 1870, proprietar al celei mai mari părți din moșia Speia este Pavel Leonard. El s-a manifestat ca un mare activist de vază în viața nobilimii din Basarabia din acele timpuri. Cunoștea foarte bine limba rusă, greacă, franceză și română. De unde exact este originar, nu se cunoaște, dar se presupune că își are originile în Veneția. În ianuarie 1875 este ales conducător gubernial al nobilimii din Basarabia, post ce l-a deținut până în iunie 1881.

   Întorcându-se în anul 1878 din Franța, unde s-a cunoscut cu cei mai vestiți viticultori, a început o dezvoltare largă a acestei ramuri pe lanurile moșiei sale. A creat grădini de vii de o rară frumusețe, aplicând cele mai avansate metode de prelucrare a pământului.

   O ultimă dorință a lui Pavel Leonard, scrisă și în testamentul său, a fost aceea de a fi îngropat în grădinile de vie create de el cu multă dragoste. Moșia a trecut în mâinile unuia dintr-e copiii lui Pavel Leonard – Gheorghe (1871-1909), care a prelungit faptele bune ale tatălui  său.

   Fiul său a terminat construcția renumitelor beciuri pentru păstrarea vinului cu o capacitate de 830 de butoaie a câte 700 de litri fiecare (1886 – 1891).

   În perioada 1918 – 1940, satul face parte din județul Tighina, România. În 1923 la Speia se numărau 250 de case cu 514 bărbați și 551 femei, o moară de apă și una de vânt, o gospodărie boierească și o carieră de piatră.

   O pagină neagră în istoria satului Speia este ziua de 13 iunie 1941, când 58 de locuitori ai satului (bărbați, femei, copii și preotul Constantin Gârloveanu) au fost luați din casele lor și duși în lagărele din Siberia. Toți bărbații au fost împușcați, doar unele dintr-e soții și copii,mai puțin de 40 la număr s-au reîntors cu preotul Gârloveanu. Mai târziu, în anii 1945-1949, ridicarea locuitorilor în Siberia a continuat și încă 18 locuitori au fost duși pe urmele celor din 1941.

   În prezent populația satului este de 3271 de persoane. De la înființarea sa până în prezent românii au fost dintotdeauna majoritari aici. Structura etnică a populației în cadrul satului arată astfel:

94.82% – români, 2.01% – ucraineni, 1.52% – ruși, 0.88% – găgăuzi, 0.56% – bulgari, 0.21% – alte etnii (aceste date au fost obținute în urma recesământului din 2004).

   Sincere mulțumiri domnului Valentin Dumitru, Directorul Muzeului Satului Speia, pentru că   mi-a furnizat o bună parte din informațiile ce țin de trecutul satului meu de baștină.

Biserica din Speia

Nistru la Speia

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s